Wednesday, June 3, 2009

Pianistul

Parcul Porcului era pentru cetatenii Bellatopiei un loc de veneratie alimentara. Pentru Cookiez N' Cream, care nu manca deloc carne, era doar locul unde il vazuse prima oara pe PliciPitici. Se intalnisera intr-o dupa-amiaza de toamna pe Aleea Jumarilor, unde PliciPitici picta din pasiune gaste pe lac. Cookiez N' Cream se oferise sa-i pozeze, pentru ca simtise ca fundele din parul ei i-ar fi putut colora panza. Se iubisera nu din prima, ci apoi, si doar cand fundele de culoarea lavandei alunecasera usor din parul ei pe pardoseala de lemn.

Cookiez N' Cream intra in Parcul Porcului in fuga si numaidecat gasi Ziarul de Bellatopia intr-un boschete. "Vreau sa-mi spui cine e nefericitul care mi-a decolorat sosetele", tipa Cookiez N' Cream la batranul si vizibil panicatul ziar. "Deci? Deci?" Ziarul se apleca spre ea complice si rosti un nume. Si probabil o adresa. Cookiez N' Cream isi veni in fire, multumi si o sterse.

"Bien", zise, "Sa-l cautam pe Pianist!"

Si se adanci si mai tare in verdeata compacta a parcului. Pe masura ce inainta, iarba era din ce in ce mai mare, ii ajungea acum pana la nas si o facea sa stranute des. "Noroc!" se auzi deodata o voce groasa. "Sunt eu, Pianistul!" Vocea venea de undeva de sub pamant, si nu mica ii fu mirarea lui Cookiez N' Cream cand dadu cu ochii de Pianist, cu pianul lui cu tot, tocmai in varful celui mai inalt copac cu capul in jos si radacinile in sus.

"Asculta, Pianistule, poate tu crezi ca e o chestiune triviala asta, dar nu mai gasesc culoarea lavandei. Vreau sa stiu de ce esti nefericit. Trebuie sa ma ajuti sa o aduc inapoi. Nu pot trai fara culoarea lavandei! Trebuie sa ma intelegi!"

Pianistul isi scoase tacticos manusile albe si raspunse cu glas soptit:
"N-am sa-ti spun niciodata!"

Cookiez N' Cream se lasa batuta si incepu sa planga in hohote. Printre sughituri, scoase din buzunarul de la sort un fluier si chema poneiul de ora 12:00. Avea sa se duca la FermaLoona si acolo, impreuna cu Kitty-So-Pretty, aveau sa faca un plan. Pentru ca intotdeauna e nevoie de un plan.

2 comments:

  1. manusi din piele de caprioara? chiar? nu merge mai bine o matase fina... ceva care sa nu implice chin, sange...

    ReplyDelete
  2. @Clara: there you go, complimentary editing for u!

    ReplyDelete