Intre timp, in Bellatopia

Mooshumi se trezi impecabil de tarziu. Pe masuta de langa pat gasi cafea cu caimac si, intr-un plic, o scrisoare. "Comitetul Campanulelor de Gradina doreste sa va ofere distinctia albastra pentru merite deosebite in mentinerea nivelului de fericire in Bellatopia. In acest scop, va invitam la Statia Centrala de Amplificare din Parcul Porcului, pentru a va putea onora cum se cuvine.Veniti astazi, indiferent cand cititi scrisoarea noastra."

Mooshumi era, v-ati dat seama, un cetatean respectat in Bellatopia si iubit de toata lumea. Pentru ca Mooshumi primise de la bunicul sau muzica, o pastrase in clopote mari de flori albastre si in fiecare zi umbla neostenit cu ele pe umeri, pana cand sufletele Bellatopienilor cantau si intreg orasul era in sarbatoare. Cateva zile pe an, cand ploua, Mooshumi statea acasa si hiberna ca un urs. Si plangea in sinea lui pentru toata tristetea orasului. Apoi o lua de la capat.

Altfel, desi trecut de prima tinerete, Mooshumi era jucaus ca un pui de mata si lenes ca o mata adulta. Adora laptele cu cacao si campionatele ad-hoc de remi-tango din gradina casei sale. Pentru ca era tare de-o ureche, Mooshumi nu auzea niciodata muzica florilor albastre, ci doar pe cea din inima lui cand Kitty-So-Pretty ii era aproape.

Mooshumi se dadu jos din pat cu avant, se imbraca pripit in costumul albastru de catifea, cu cravata liliachie, sorbi ultima gura de cafea si iesi pe usa, cu muzica la spinare. Abia astepta sa fie onorat cum se cuvine de Comitetul Campanulelor de Gradina!

In urma lui, Fanfan si Fufetta facura ochii mari si mustatile agere. Si...